Seite: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Gedicht 2005-10-15 (6966 Erfolge)
Angelina
:
Gedicht 2005-10-15 (5831 Erfolge)
Armingenii
:
Gedicht 2005-10-15 (5607 Erfolge)
Atque nos!
:
Gedicht 2005-10-15 (7493 Erfolge)
Baladă
:
Gedicht 2009-01-21 (10031 Erfolge)
Balada albaneză
:
Gedicht 2008-11-03 (7413 Erfolge)
Biserica ruinată
:
Gedicht 2005-10-15 (8692 Erfolge)
Blăstăm de mamă
:
Gedicht 2005-10-15 (10142 Erfolge)
Blestemul trădării
:
Gedicht 2005-10-15 (5890 Erfolge)
Brâul Cosânzenii
:
Gedicht 2005-05-21 (5283 Erfolge)
Cântă pilotul
:
Gedicht 2005-10-15 (5822 Erfolge)
Cântec
: poezii pentru copii
Gedicht 2005-06-17 (89461 Erfolge)
Cântec
:
Gedicht 2005-10-15 (6413 Erfolge)
Cântec
:
Gedicht 2005-10-15 (7484 Erfolge)
Cântec (XXXI)
:
Gedicht 2005-06-18 (15665 Erfolge)
Cântec ostășesc
:
Gedicht 2005-10-15 (6173 Erfolge)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Gedicht 2005-10-15 (5804 Erfolge)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Gedicht 2005-08-03 (11438 Erfolge)
Ceas-rău
:
Gedicht 2005-11-11 (6122 Erfolge)
Cetatea Neamțului
:
Gedicht 2005-09-06 (33142 Erfolge)
Chindia
:
Gedicht 2008-02-06 (4920 Erfolge)
Colindatorii
:
Gedicht 2002-12-28 (108866 Erfolge)
Cornul
: Baladă germană
Gedicht 2005-11-11 (5923 Erfolge)
Crăiasa zânelor
:
Gedicht 2005-04-28 (6332 Erfolge)
De profundis
:
Gedicht 2005-11-11 (5956 Erfolge)
Decebal cătră popor
:
Gedicht 2006-03-22 (9082 Erfolge)
Doina
:
Gedicht 2005-11-11 (20592 Erfolge)
Draga mamei
:
Gedicht 2005-11-11 (7045 Erfolge)
Dragoste învrăjbită
:
Gedicht 2005-11-11 (8928 Erfolge)
Dragostea păcurărească
:
Gedicht 2005-11-11 (5744 Erfolge)
Dunărea și Oltul
:
Gedicht 2005-11-11 (8908 Erfolge)
Dușmancele
:
Gedicht 2002-08-11 (38746 Erfolge)
El Zorab
:
Gedicht 2004-01-07 (128705 Erfolge)
Ex ossibus ultor!
:
Gedicht 2006-03-22 (8039 Erfolge)
Fatma
:
Gedicht 2002-06-15 (7453 Erfolge)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Gedicht 2005-08-06 (5958 Erfolge)
Fragment epic
:
Gedicht 2005-11-11 (5658 Erfolge)
Fulger
:
Gedicht 2005-11-11 (6681 Erfolge)
Golia ticălosul
:
Gedicht 2005-11-11 (5469 Erfolge)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Gedicht 2003-11-26 (47747 Erfolge)
Ideal
:
Gedicht 2005-11-11 (10303 Erfolge)
Iedera
:
Gedicht 2008-02-06 (8165 Erfolge)
Imnul studenților
:
Gedicht 2006-04-05 (5661 Erfolge)
În miezul verii
:
Gedicht 2005-05-03 (22049 Erfolge)
Inima mamei
:
Gedicht 2002-10-21 (16957 Erfolge)
Ispita
:
Gedicht 2005-04-28 (7994 Erfolge)
La oglindă
:
Gedicht 2002-08-11 (18378 Erfolge)
Lordul John
:
Gedicht 2005-07-15 (33823 Erfolge)
Lupta vietii
:
Gedicht 2002-09-23 (9802 Erfolge)
Mama
:
Gedicht 2002-08-11 (11188 Erfolge)
Seite: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biographie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Empfohlene Texte
